021-252 04 43contact@laboretica.ro Laboretica | Viitor în sănătate

Durerea abdominală. 15 cauze posibile

Home / Durerea abdominală. 15 cauze posibile

DUREREA ABDOMINALĂ. 15 CAUZE POSIBILE

Problemele digestive sunt considerate ca fiind cea mai frecventă cauză a durerii abdominale. Majoritatea cazurilor se rezolvă pe cont propriu fără îngrijiri medicale. Durerea bruscă sau intensă necesită asistență medicală imediată. Medicamentele fără rețetă pot ameliora simptomele durerii abdominale ușoare.

Durerea abdominală se referă la disconfortul din spațiul dintre piept și pelvis. Cele mai multe cazuri de durere abdominală sunt ușoare și prezintă o varietate de cauze comune, cum ar fi indigestia sau febra musculară. Durerea abdominală bruscă și severă sau dureroasă poate necesita tratament medical imediat.

Ce este durerea abdominală?

Disconfortul sau neregulile din orice organ sau parte a abdomenului pot provoca dureri care radiază în întreaga zonă. Mulți oameni se referă la durerea abdominală pur și simplu ca la stomac. Cu toate acestea, abdomenul conține multe organe vitale, mușchii, vasele de sânge și țesuturile conjunctive care includ: stomac, rinichi, ficat, intestinul mic și gros, apendicele, pancreasul, vezica biliara și splina. Artera principală a inimii (aorta) și vena cavă a inimii trec și prin abdomen. Tot aici găsim și cele patru grupuri de mușchi abdominali care dau stabilitatea trunchiului și mențin organele protejate. Deoarece există o mulțime de zone care pot fi afectate, durerea abdominală poate avea multe cauze. Cele mai frecvente includ:

 

1. Gastroenterită (gripa de stomac) – În acest caz, durerea abdominală este adesea însoțită de greață, vărsături și scaune libere, umplute cu lichid, care apar repede și frecvent. Bacteriile sau virușii produc majoritatea cazurilor, iar simptomele se rezolvă de obicei în câteva zile. Simptomele care durează mai mult de 2 zile pot fi un semn al problemelor de sănătate mai grave, cum ar fi infecția sau afecțiunile inflamatorii, cum ar fi boala inflamatorie intestinală. Simptomele frecvente includ: greață, vărsături, febră, crampe abdominale, balonare, gaze.

 

2. Gaze – Gazul apare atunci când bacteriile din intestinul subțire sparg alimentele pe care corpul le consideră intolerante. O presiune crescută a gazului în intestin poate provoca dureri ascuțite. De asemenea, gazul poate cauza restrângerea abdomenului, flatulența sau râsul.

 

3. Sindromul intestinului iritabil (SII) – Din motive necunoscute, cei cu SII sunt mai puțin capabili să digere anumite alimente sau tipuri de alimente. Durerea abdominală este simptomul principal pentru multe persoane cu SII, dar și senzația de greață, crampe și balonare.

 

4. Refluxul gastric – Ocazional, acizii din stomac se deplasează înapoi, mergând în sus în gât. Acest reflux produce aproape întotdeauna o senzație de arsură și o durere însoțitoare iar ca simptome abdominale, sunt prezente balonarea sau crampele.

 

5. Vărsăturile – cauzează adesea dureri abdominale, deoarece acizii din stomac se deplasează înapoi prin tractul digestiv. De asemenea, actul fizic al vărsăturii poate provoca durere musculară abdominală.

 

6. Gastrita – Când mucoasa stomacului devine inflamată sau umflată, pot apărea dureri. Greața, vărsăturile, gazele și balonarea sunt alte simptome comune ale gastritei.

 

7. Intoleranța alimentară – În cazul în care organismul nu este în măsură să digere materialele alimentare, acestea sunt defalcate de bacterii intestinale și de stomac, care eliberează gaz în acest proces. Atunci când sunt prezente cantități mari de materiale nedigerate, se produc o mulțime de gaze, provocând presiune și durere. Greața, vărsăturile, balonarea, diareea și durerea abdominală sunt alte simptome.

 

8. Constipația – Când intestinul se umple, presiunea asupra colonului crește, ceea ce poate provoca durere.

 

9. Boala de reflux gastroesofagian (BRG) – poate provoca dureri abdominale, precum arsuri la stomac și greață.

 

10. Ulcere de stomac sau peptice – Ulcerele sau rănile care nu se vindecă au tendința de a provoca dureri abdominale severe și persistente. Cele mai frecvente cauze ale ulcerului stomacal și peptic sunt bacteria Helicobacter pylori și utilizarea excesivă sau continuă a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene.

 

11. Boala Crohn – provoacă inflamația căptușelii tractului digestiv, care are ca rezultat durere, gaz, diaree, greață, vărsături și balonare. Având în vedere natura sa cronică, afecțiunea poate duce la malnutriție, determinând scăderea în greutate și epuizarea.

 

12. Boala celiacă – Alergia la gluten (proteina găsită în multe cereale, cum ar fi grâul și orzul) provoacă inflamație în intestinul subțire, ducând la durere. Diareea și balonarea sunt de asemenea simptome comune. În timp, se poate produce malnutriția, având ca rezultat pierderea în greutate și epuizarea.

 

13. Mușchii trași sau tensionați – Deoarece multe activități zilnice necesită folosirea mușchilor abdominali, vătămarea este frecventă. Mulți oameni se concentrează, de asemenea, puternic asupra exercițiilor abdominale, crescând riscul de deteriorare.

 

14. Crampele menstruale sau endometrioza – Menstruația poate provoca inflamații și dureri în abdomen. Umflarea, gazele, crampele și constipația pot apărea, de asemenea, în timpul menstruației, cauzând disconfort abdominal. Femeile care prezintă endometrioză pot prezenta inflamații și dureri mai severe sau cronice.

 

15. Infecții ale tractului urinar și ale vezicii urinare – sunt cel mai adesea cauzate de bacterii, în special de E-coli, care colonizează uretra și vezica urinară, provocând o infecție a vezicii urinare sau cistita. Simptomele includ durere, presiune și balonare în zona abdominală inferioară. Majoritatea infecțiilor provoacă, de asemenea, urinare dureroasă și urât mirositoare.

 

Cauze neobișnuite

Cauzele mai puțin frecvente ale durerii abdominale includ: apendicita sau orice alt organ abdominal rupt, boli sau pietre la rinichi, hepatita (inflamație a ficatului), depuneri dure în vezica biliară, intoxicația alimentară, infecțiile parazitare, infarct de organe abdominale (când organul moare din cauza lipsei de sânge), boli cardiace, cum ar fi angină atipică sau insuficiență cardiacă congestivă, cancer de organe, în special de stomac, pancreatic sau cancer intestinal, hernia hiatală, chisturi care au devenit invazive.

 

Când să vezi un doctor

Durerea abdominală acută (bruscă și severă) sau cronică (de lungă durată), totuși, reprezintă adesea semne de afecțiuni care necesită îngrijiri medicale și tratament. Simptomele care necesită îngrijiri medicale includ: pierderea inexplicabilă în greutate, epuizarea inexplicabilă, modificări sau tulburări ale mișcărilor intestinale, cum ar fi constipația cronică sau diareea, care nu se rezolvă în câteva ore sau zile, sângerare rectală sau sânge în scaun, semne ale infecției tractului urinar. Simptomele care necesită îngrijire de urgență includ: durere bruscă, severă, în special dacă este însoțită de o febră de peste 38 grade Celsius, voma necontrolabilă, mai ales dacă voma include sânge, abdomenul este extrem de dureros și sensibil la atingere fiind incapabil să urineze, leșin sau stări de inconștiență, dureri în piept, în special în jurul coastelor, care se extind în abdomen. Deși rare, este important ca persoanele care suferă de aceste simptome să solicite asistență medicală de urgență.

Contact

Nu suntem disponibili chiar acum. Dar, ne puteti trimite un e-mail și iti vom raspunde cat mai urgent.