Intoleranța la alimente apare atunci când există probleme de tranzit intestinal. În momentul când alimentele sunt digerate, proteinele conținute de acestea sunt descompuse în fragmente mici, facilitându-se astfel absorția lor în organism. Totuși, afecțiunea apare atunci când fragmente mai mari ajung în organism fără a fi descompuse. În acest moment, organismul le percepe ca pe niște corpuri străine și le atacă. Concret, intoleranța alimentară apare atunci când răspunsurile fiziologice ale organismului sunt asociate cu un produs alimentar sau cu un compus dintr-o gamă de alimente si provoacă inflamarea peretului intestinal. Printre cele mai des întâlnite simptome, întâlnim: balonarea, greața, imposibilitatea de a slăbi sau de a ne îngrășa, oboseală, probleme dermatologice, insomnii sau răceli repetate.
Cele mai cunoscute tipuri de intoleranță la alimente sunt: intoleranța la gluten și intoleranța la lactoză. Primul tip de intoleranță este responsabilă de afecțiunile sistemului imunitar în care apar leziuni ale intestinului subțire, leziuni ce pot afecta absorția normală a nutrienților. Intoleranța la gluten este provocată de substanțe ce se regăsesc în grâu, secară, orez și orz.
Intoleranța la lactoză este consecința unui deficit a unei enzime ce este specifică mucoasei intestinale. Simptomele acestui tip de intoleranță sunt durerile abdominale și diaree lichidă. Aceasta este provocată de consumul de lapte sau a altor produse derivate din acesta.
Intoleranța alimentară se poate depista în urma unor teste serologice speciale. Aceste examene medicale vor scoate în evidență prezența anticorpilor de tip IgG ce sunt sintetizați de organism ca un mijloc de apărare împotriva unor alimente greu de digerat. Una dintre cele mai utilizate metode de a diagnostica intoleranța alimentară este Pinner Test. Aceste este un instrument de prevenție în medicină. Astfel, în urma efectuării acestei analize se va afla care sunt alimentele benefice corpului și care sunt cele care pot afecta. De asemenea, există o serie de alte teste prin care se analizează numai puțin de 58 de alimente. Acestea sunt: drojdia, orzul, grâul, arpacașul, secara, orezul, trestia de zahăr, porumbul, ananasul, ceapa, banana, usturoiul, hrisca, sfecla, spanacul, conopida, căpșunile, merele, perele, piersica, linte, arahidele, fasolea roșie, fasolea verde, mazărea, năutul, boabele de soia, portocala, cacao sau ciocolata, țelina, morcovul, strugurii, ceaiul (verde, negru), maslinele, cartofii, vinetele, roșiile, ardeiul iute, cafeauam dovlecelul, salata, anghinare, kiwi, creveții, somonul, cod, ton, Limba de mare, puiul, ouăle de găină, curcanul, porcul, vaca, laptele de vacă; brânza de vacă, mielul, laptele de capră și iepurele.
După ce s-a aflat lista de alimente care provoacă intoleranță, acestea trebuie să fie excluse din alimentație. În funcție de gradul intoleranței, alimentele trebuie evitate pe o perioadă cuprinsă între 2 și 6 luni, pentru a permite sistemului digestiv să se vindece și să se desensibilizeze.
Formular de consimtamant: Intolerante alimentare – 58 de alimente