Există nouă criterii de a diagnostica tulburarea de personalitate Borderline. Pentru a fi siguri de diagnostic, trebuie să fie întrunite cel puțin cinci din criteriile de mai jos:
– imagine de sine persistent instabilă;
– eforturi susţinute pentru a evita abandonul real sau imaginar;
– relaţii interpersonale interne şi instabile;
– impulsivitate în cel puţin 2 domenii care sunt potenţial auto-dăunătoare (ex. sex, abuz de substanţe, etc)
– furie inadecvată şi intensă;
– sentimentul de gol interior;
– simptome disociative legate de stres;
– comportament suicidar, gesturi suicidare sau ameninţare de suicid, auto-mutilare;
– simptome disociative legate de stres;
De-a lungul timpului, s-a făcut o asociere puternică între tulburarea borderline și atașamentul nesigur, mai ales cel preocupat și anxios. Aceste tipuri de atașament reflectă, în același timp, dorința de apropiere și inutilitate. Se pare că atașamentul joacă un rol important în geneza tulburării de personalitate borderline. Alte studii arată faptul că există o legătură strânsă între traumele din copilărie și tulburarea de personalitate de tip Borderline.
Tulburarea de personalitate Borderline apare la 1-2% din populația generală, fiind mai frecventă la femei decât la bărbați. Tulburările de personalitate sunt definite ca fiind stabile şi de lungă durată (APA, 2000), dar stabilitatea tulburării de personalitate Borderline poate depinde de stadiul de viaţă studiat.