Tulburarea de personalitate Borderline

Tulburarea de personalitate Borderline este cea mai frecventă și subtilă tulburare, principala caracteristică fiind instabilitatea. Spre deosebirere de alte afecțiuni de acest gen, unde simptomatologia este diferențiată clar, tulburarea de personalitate Borderline reprezintă un cumul al unor simptome într-una singură, fapt ce îngreunează diagnosticarea exactă.

Tulburarea de personalitate Borderline (TPB) implică nivele neobișnuite de instabilitate. Persoana trăiește în extreme și contradicții, fiind un adevărat paradox în carne și oase. Pe înțelesul tuturor, o persoană ce suferă de TBC percepe sentimentul de a trăi ca pe o fericire extremă dar, în același timp, și ca pe o suferință cumplită. În acest ultim caz, apar tendințele suicidale pentru a-și potoli durerea.

O persoană care suferă de tulburarea de personalitate Borderline se în drăgostește iremediabil de la primă vedere, trăiește și respiră pentru partenerul respectiv. De asemenea, vrea să fie în permanență lângă personaj și devine suspicioasă la orice posibilitate de a fi abandonată sau trădată, declașându-i crize de violență și de furie incontrolabilă. Episoadele psihotice pot dura de la câteva ore, până la câteva zile, după care uită totul, inclusiv aşa numita iubire.

Cum se diagnostichează tulburarea de personalitate Borderline

Există nouă criterii de a diagnostica tulburarea de personalitate Borderline. Pentru a fi siguri de diagnostic, trebuie să fie întrunite cel puțin cinci din criteriile de mai jos:

– imagine de sine persistent instabilă;
– eforturi susţinute pentru a evita abandonul real sau imaginar;
– relaţii interpersonale interne şi instabile;
– impulsivitate în cel puţin 2 domenii care sunt potenţial auto-dăunătoare (ex. sex, abuz de substanţe, etc)
– furie inadecvată şi intensă;
– sentimentul de gol interior;
– simptome disociative legate de stres;
– comportament suicidar, gesturi suicidare sau ameninţare de suicid, auto-mutilare;
– simptome disociative legate de stres;

Cauzele și frecvența TPB

De-a lungul timpului, s-a făcut o asociere puternică între tulburarea borderline și atașamentul nesigur, mai ales cel preocupat și anxios. Aceste tipuri de atașament reflectă, în același timp, dorința de apropiere și inutilitate. Se pare că atașamentul joacă un rol important în geneza tulburării de personalitate borderline. Alte studii arată faptul că există o legătură strânsă între traumele din copilărie și tulburarea de personalitate de tip Borderline.

Tulburarea de personalitate Borderline apare la 1-2% din populația generală, fiind mai frecventă la femei decât la bărbați. Tulburările de personalitate sunt definite ca fiind stabile şi de lungă durată (APA, 2000), dar stabilitatea tulburării de personalitate Borderline poate depinde de stadiul de viaţă studiat.