Ce se întâmplă când apare puseul de adrenalină?

Ce se întâmplă când apare puseul de adrenalină?

Puseul de adrenalină este unul dintre mecanismele de apărare vitale ale corpului. O situație stresantă va declanșa eliberarea hormonului adrenalină în sânge, cunoscut și ca epinefrină. Producția de adrenalină are loc în glandele suprarenale, care stau deasupra rinichilor. Adrenalina este responsabilă de reacția de luptă sau de zbor la o amenințare și declanșează procese specifice în organism. De exemplu, ar putea face organismul să trimită oxigen suplimentar plămânilor pentru a ajuta o persoană să fugă. Pe lângă faptul că permite o scurgere rapidă de pericol, adrenalina are și alte efecte asupra corpului. Acestea includ:

– scade capacitatea organismului de a simți durerea

– crește temporar puterea

– ascute atenția mentală, care va permite unei persoane să se gândească rapid și să formeze un plan clar de a scăpa de o potențială amenințare.

Cu toate acestea, eliberarea de adrenalină în organism poate apărea uneori atunci când nu există nici o amenințare reală. Hormonul are același efect asupra corpului dacă există sau nu pericolul.

Ce se întâmplă în timpul unui puseu de adrenalină?

Eliberarea adrenalinei în organism are loc foarte repede, de obicei în câteva secunde. Ea dispare odată ce a dispărut posibila amenințare. Această viteză este ceea ce dă numele de adrenalină. Adrenalina declanșează următoarele modificări în organism:

– creșterea ritmului cardiac, care poate duce la un sentiment al inimii

– redirecționarea sângelui spre mușchi, provocând o creștere a energiei sau tremurând membrele

– relaxarea căilor respiratorii pentru a da mușchilor mai mult oxigen, ceea ce poate provoca respirația să devină superficială

– crește viteza cu care creierul lucrează pentru a planifica o rută de evacuare

– lărgirea pupilelor pentru a lăsa mai multă lumină să intre în ochi

Efectele secundare pot include transpirația ca reacție la stres, senzație de lumină cauzată de modificările surselor de sânge și a oxigenului și o schimbare a temperaturii ca rezultat al redirecționării sângelui. Efectele adrenalinei asupra organismului pot dura până la o oră după puseu.

Activități declanșatoare

Puseul de adrenalină nu se întâmplă întotdeauna când o persoană se confruntă cu o amenințare reală. Poate apărea și în momente de stres, cum ar fi un examen sau un interviu de angajare. Activitățile extreme, care includ călătoria cu un roller-coaster sau efectuarea unui bungee-jumping, pot declanșa și ele adrenalină. Unii oameni se bucură de senzația creată. Ba chiar aleg să facă sporturi sau activități extreme pentru a declanșa eliberarea deliberată de adrenalină în organism.

Adrenalina apare mai ales noaptea. În timpul zilei, o persoană poate fi prea ocupată sau distrasă să se gândească la surse de stres sau îngrijorare. Prin urmare, aceste gânduri apar adesea noaptea, pe măsură ce o persoană încearcă să doarmă. Dacă stresul este extrem, poate declanșa o adrenalină. De asemenea, este posibil ca un vis să declanșeze un răspuns la luptă sau zbor.

Care sunt cauzele?

Cauzele principale ale unei adrenaline sunt:

• o amenințare
• stres
• entuziasm

Anxietatea și stresul pot provoca o eliberare mai frecventă de adrenalină în organism.

Alte cauze includ următoarele:

• Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)

PTSD poate afecta persoanele care au avut o experiență traumatizantă, cum ar fi lupta sau agresiunea sexuală. Persoanele care au PTSD pot experimenta un puseu de adrenalină atunci când se gândesc la stresul sau trauma lor din trecut. Acest lucru este uneori cunoscut sub numele de hiperarousal. Poate provoca probleme de concentrare, senzație de nervozitate, dificultăți de a dormi, o stare de alertă constantă față de posibilul pericol și sentimente de iritabilitate.

• Tumorile

Uneori, o tumoare poate determina organismul să creeze prea multă adrenalină. Acest lucru poate apărea atunci când tumora se află pe glandele suprarenale, numită feocromocitom, sau în parte din sistemul nervos, altul decât creierul, cunoscut sub numele de paragangliom. Ambele tipuri de tumori sunt foarte rare, dar pot determina adrenalină la întâmplare. Acest lucru s-ar putea simți similar cu un atac de panică.

Cum putem controla?

Prea multă adrenalină poate fi o experiență incomodă. Există câțiva pași pe care o persoană îi poate parcurge pentru a controla reacția organismului la o eliberare de adrenalină.

• Întârzierea respirației sau respirația într-o pungă de hârtie poate echilibra alimentarea cu oxigen a corpului. Acest lucru poate ajuta la reducerea sentimentelor de amețeli. De asemenea, poate ajuta o persoană să se simtă mai calmă și mai controlată.
• Efectuarea unor exerciții fizice poate ajuta la distragerea atenției de la stimul. Exercițiile de yoga sau de întindere pot, de asemenea, să scadă stresul și anxietatea.
• Obținerea de aer curat și spațiu poate ajuta o persoană să controleze o adrenalină. O plimbare în jurul blocului sau o excursie în exterior, pot ajuta.
• Alegerea și repetarea unui anumit cuvânt care calmează poate distrage atenția de la reacția organismului la adrenalină. Imaginea unei fotografii relaxante este o altă metodă care poate ajuta la reducerea stresului.

Aceste tehnici pot ajuta la calmarea corpului și a minții și pot diminua efectele imediate ale unei adrenaline.

Ce face sistemul nostru?

De-a lungul timpului, nivelurile ridicate de adrenalină din organism pot provoca probleme de sănătate. Acestea includ:

• creșterea în greutate determinând sindromul metabolic și hipercortisolemia
• boala de inimă
• tensiune arterială crescută

Pe termen scurt, un puseu de adrenalină nu ar trebui să aibă niciun impact asupra sănătății.

Când trebuie să vezi un doctor

O urgență de adrenalină va avea, de obicei, o cauză de bază, cum ar fi stresul sau o tumoare la nivelul glandelor suprarenale. Oamenii ar trebui să ia în considerare un medic în cazul în care se confruntă cu frecvente puseuri de adrenalină, deoarece acestea pot avea un impact asupra sănătății pe termen lung.

Dacă se produce o urgență de adrenalină ca urmare a stresului sau anxietății, medicul ar trebui să poată oferi sfaturi sau tratamente. Acesta poate recomanda modificări ale stilului de viață, medicație sau terapie. Căutarea de sprijin din partea altora, abordarea cauzei care stă la baza stresului, dormitul bine și efectuarea unui exercițiu regulat, pot ajuta și ele.