Cum arată autismul în creier?
CUM ARATĂ AUTISMUL ÎN CREIER?
Oamenilor din spectrul autismului le displace adesea expunerea la stimuli neașteptați, dar de ce oare? Noua cercetare aduce o nouă lumină asupra a ceea ce se întâmplă în creier și cum se referă la capacitatea unei persoane de a tolera expunerea la diverși stimuli.
Recent, cercetătorii au decis să încerce să obțină o mai bună înțelegere cu privire la motivul pentru care persoanele cu autism pot experimenta unele dintre simptomele lor. Pentru a face acest lucru, ei și-au îndreptat atenția asupra circuitului complex al creierului uman. S-au întrebat dacă ar putea vedea modul în care circuitele locale din creier reacționează la pacienții cu autism.
Conexiuni prea puternice ale creierului
În primul rând, cercetătorii au efectuat scanări funcționale RMN pe 90 de participanți de sex masculin, dintre care 52 au avut un diagnostic de autism și 38 nu. Participanții cu autism aveau vârsta cuprinsă între 19 și 34 de ani, în timp ce ceilalți voluntari – care au acționat ca grup de control – aveau vârste între 20 și 34 de ani. Apoi, pentru a confirma rezultatele inițiale, specialiștii și-au comparat datele cu cele colectate de la încă 1.402 de persoane care au participat la un alt studiu similar, iar dintre aceștia, 579 de participanți (80 femei și 499 bărbați) au avut autism. Restul de 823 de participanți (211 de femei și 612 de sex masculin) nu au avut autism și au acționat ca grup de control. Mai exact, s-a analizat durata legăturilor stabilite între regiunile creierului.
Astfel, cercetătorii au reușit să confirme că în creierul persoanelor cu autism, conexiunile persistă pentru perioade mai lungi de timp decât în creierul indivizilor neurotipici.
Cu alte cuvinte, în autism, creierul găsește mai greu calea de a trece între procese. La cei cu autism, conexiunile creierului au rămas sincronizate timp de 20 de secunde, în timp ce au dispărut mai repede la persoanele fără această condiție. Mai mult, la cei cu autism, severitatea simptomelor pare să crească cu durata de conectivitate.
O perspectivă cu totul nouă
Aceste constatări pot explica de ce persoana cu autism poate experimenta stres atunci când este expusă la numeroși stimuli concomitent. Persoanele cu autism care au o disfuncție socială mai mare au o creștere a activității sincronizate în scanarea lor.
Cu toate acestea, cercetătorii au notat că studiul lor s-a confruntat cu o singură limitare fundamentală – anume faptul că au lucrat doar cu participanți de sex masculin, care nu pot oferi o imagine completă a ceea ce caracterizează autismul în creier. Totuși, ei nu se vor opri la acest studiu și speră să extindă această cercetare.
Se dorește compararea rezultatelor acestei analize cu metode mai tradiționale. Aceasta este o perspectivă cu totul nouă asupra modului în care autismul funcționează în creier și poate ajuta la dezvoltarea de strategii de tratament și la găsirea de medicamente care ar putea fi mai eficiente pentru ameliorarea simptomelor de tulburare.
