Mulți oameni vor simți stări de greață după ce au consumat prea multă hrană la o singură masă. Cu toate acestea, senzația de greață după masă în mod regulat poate fi legată de o varietate de condiții.
Aceste condiții variază de la ușoare la severe. Acest articol va evidenția ce sunt aceste tulburări, cum să o evităm sau cum să o tratăm.

Cum funcționează sistemul digestiv

Sistemul digestiv se referă la o colecție de organe care lucrează împreună pentru a digera alimentele și băuturile. El transformă substanțele nutritive în energie pe care organismul o poate utiliza pentru a funcționa sau o poate stoca. Procesul de digestie începe în gură, unde alimentele sunt mărunțite (prin masticație), astfel încât acestea să poată fi înghițite. Alimentele se deplasează în jos pe esofag spre stomac și intestine. Sucurile digestive din stomac și intestine descompun mâncarea și extrag substanțele nutritive. Orice problemă în timpul acestui proces digestiv poate provoca senzația de greață. Uneori organismul reacționează la aceste probleme prin golirea forțată a stomacului, de obicei prin vărsături.

Cauzele senzației de greață

Acestea includ:

– Cauze hormonale

Modificările hormonale se produc adesea în timpul sarcinii, provocând greață în orice moment al zilei, adesea dimineața. Unele femei gravide vor experimenta greață înainte de a mânca iar altele o vor simți imediat după ce au mâncat. Uneori aceasta continuă pe parcursul zilei. Senzațiile de greață vor începe de obicei în timpul celei de-a doua luni de sarcină. Greața în timpul sarcinii nu este dăunătoare copilului sau mamei și, de obicei, se va disipa până în a patra lună de sarcină. Nivelurile crescute ale hormonilor în timpul sarcinii pot determina modificări ale sistemului digestiv și ale corpului, ceea ce înseamnă că alimentele petrec mai mult timp în stomac. Hormonii de sarcină pot relaxa legătura dintre esofag și stomac, determinând o creștere a refluxului acid, care poate contribui la greață. Un miros sensibil în timpul sarcinii poate, de asemenea, să provoace grețurile.

– Infecție

Alimentele pot deveni contaminate prin depozitare incorectă sau nu sunt bine gătite. Consumul de alimente contaminate poate provoca toxiinfecții alimentare. Bacteriile (sau, în unele cazuri, virușii) sunt de obicei cauza contaminării. Infecțiile virale ale tractului digestiv, cum ar fi “gripa de stomac”, pot provoca, de asemenea, greață după masă. Oamenii pot primi aceste virusuri din: contactul apropiat cu o altă persoană infectată cu virusul, consumând alimente sau lichide contaminate. Aceste virusuri sunt extrem de contagioase și provoacă inflamații la nivelul stomacului și intestinelor. Pot duce la:
febră, greaţă, vărsături, diaree, dureri abdominale și crampe.

– Intoleranțe alimentare sau alergii
Unii oameni au o intoleranță la anumite alimente, ceea ce înseamnă că organismul are dificultăți în a le digera.Intoleranțele alimentare nu implică sistemul imunitar, dar pot provoca greață chiar și după ore întregi de la consumarea alimentelor. Printre sursele frecvente ale intoleranței alimentare se numără: alimentele care conțin lactoză (produsele lactate), glutenul ( majoritatea legumelor),
alimentele care provoacă gaze intestinale (fasolea sau varza). Alimentele devin alergice atunci când organismul identifică în mod eronat proteinele acestora, ca fiind o amenințare, declanșând un răspuns al sistemului imunitar. Greața cauzată de o alergie alimentară poate să apară la scurt timp după masă. Este adesea însoțită de o serie de alte simptome, cum ar fi umflarea feței sau buzei și dificultăți la respirație sau înghițire. Aceste tipuri de reacții sunt urgențe și necesită asistență medicală imediată.

– Probleme gastrointestinale
Greața după mâncare și alte probleme gastro-intestinale pot apărea atunci când un organ din sistemul digestiv nu mai funcționează corespunzător. De exemplu, boala gastroesofagiană apare atunci când mușchiul stomacului permite acidului gastric să ajungă în esofag. Această boală determină o senzație de arsură și poate fi o cauză a greței de după masă.

Vezica biliară este responsabilă de eliberarea bilei pentru a ajuta la digestia grăsimilor. Bolile vezicii biliare afectează digestia corectă a grăsimilor și pot provoca greață după consumul de alimente bogate în grăsimi.
Pancreasul eliberează proteinele și hormonii necesari pentru digestie. Dacă acest organ devine inflamat sau rănit, (pancreatită), greața apare adesea împreună cu alte simptome și dureri intestinale.
Sindromul intestinului iritabil (SII) este o afecțiune cronică care poate provoca balonare și creșterea gazelor. La unii oameni, acest lucru poate duce, de asemenea, la greață după masă.

– Probleme vasculare
Greața după masă ar putea fi, de asemenea, un semn al arterelor din intestinul îngust. Această îngustare a vaselor de sânge limitează circulația sângelui. Greața după masă poate fi însoțită de dureri stomacale intense și poate indica o afecțiune cunoscută sub numele de ischemie mezenterică cronică. Această afecțiune se poate agrava brusc și poate deveni amenințătoare pentru viață.

–Cefalee
Migrenele pot provoca, de asemenea, greață după masă, care poate fi însoțită de durere intensă la nivelul stomacului, vărsături și amețeli.

– Probleme cardiace
În unele cazuri, greața după masă poate fi un semn de avertizare al unui atac de cord.

– Probleme psihiatrice sau psihologice
Anorexia nervoasă și bulimia nervoasă sunt cele mai frecvente tulburări de alimentație caracterizate prin obiceiuri alimentare anormale. Anorexia nervoasă poate provoca greață din cauza excesului de acid gastric sau a foametei. Bulimia nervoasă poate provoca greață după ce a mâncat prin compulsia de a vomita orice aliment consumat.
Anxietatea, depresia sau stresul intens pot, de asemenea, să ducă la pierderea apetitului și a grețurilor după masă.

– Răul de mișcare
Unii oameni sunt foarte sensibili la mișcări simple sau particulare, ceea ce le poate cauza greață. Consumul de alimente înainte sau după ce se află în mișcare le poate intensifica greața.
medicamente
Greața este un efect secundar comun al mai multor medicamente, inclusiv antibiotice, medicamente pentru ameliorarea durerii sau medicamente pentru chimioterapie. Greața ar trebui să scadă odată ce tratamentul este terminat sau oprit.

Când să vezi un doctor

De obicei, greața după masă nu este legată de o stare gravă. Însă, dacă aceasta persistă mai mult de 5 zile sau dacă unele dintre simptomele menționate mai sus apar împreună, ar trebui să contactezi un medic. Copiii care suferă de greață după masă pot necesita mai multă atenție. Contactează un medic dacă:

– ai un copil cu vârsta sub 6 luni care prezintă vărsături
– febră este peste 38,5 grade Celsius
– copilul a vărsat mai mult de 8 ore
– copilul a vărsat sânge
– copilul nu a produs urină în ultimele 8 ore
– copilul prezintă stare anormală de somnolență
– copilul a avut dureri abdominale timp de 2 ore
– copilul are dureri de cap.

Diagnostic

Cauzele de greață sunt vaste. În funcție de cauza suspectată, obținerea unui diagnostic complet ar putea implica:
– probe de sânge sau urină
– teste cutanate
– teste de înghițire
– o colonoscopie sau o endoscopie superioară
– o scanare CT sau RMN a abdomenului

Tratament

Tratamentul și perspectivele depind de diagnostic și pot varia foarte mult. De exemplu, persoanele cu arsuri la stomac ar putea avea nevoie de tratament cu medicamente care blochează aciditatea sau antibiotice pentru bacteria gastrică, H. pylori. Persoanele cu antecedente de reacții alergice sau intolerante ar trebui să evite anumite alimente. În cazul unui virus de stomac, oamenii ar trebui să rămână bine hidratați și să mănânce alimente moi odată ce scade greața. Condițiile mai severe, cum ar fi boala vezicii biliare, pot necesita intervenții chirurgicale.

Sfaturi

Unele idei care pot ajuta la prevenirea grețurilor după masă includ:
– limitarea consumului de alimente când apare greața, însă hidratarea intensă
– ghimbirul poate ajuta în orice formă
– evită laptele sau alimentele bogate în fibre
– încearcă guma de mestecat sau bomboanele de supt.

– bea lichide în mod regulat, dar în cantități mici, până când greața se ameliorează
mănâncă câte puțin și mai des.