Sindromul Burnout: o boală a societății moderne?
Sindromul Burnout: o boală a societății moderne?
Într-o lume în care se pare că presiunea de a face tot mai multe este mereu activă, tot mai mulți dintre noi admit ca acest burnout să apară la locul de muncă. Care este acest fenomen și cum îi putem face față? În mai 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut formal despre burnout ca „fenomen profesional”. Decizia lor a venit după ani în care au auzit oamenii vorbind despre asta, încercând să înțeleagă de ce i-a afectat și încercând să identifice ceea ce ar fi putut face pentru a face față. Recent, un studiu realizat cu aproximativ 7.500 de lucrători cu normă întreagă a constatat că 23% erau deseori în „modul de burnout”. Aproximativ 44% „uneori” ar fi intrat într-un așa mod. Deși OMS nu recunoaște (încă) ca o afecțiune medicală, unii cercetători o numesc „boală profesională”. Acest lucru se datorează nu numai numărului mare de oameni – de pe tot globul – care raportează experiența, dar și datorită impactului său important asupra bunăstării și calității vieții. Potrivit acelorași cercetători, unele dintre ocupațiile cu cel mai mare risc de burnout sunt legate de profesii care se confruntă cu niveluri ridicate de stres, inclusiv asistență medicală, asistență socială, muncă de poliție, predare și servicii pentru clienți. Alți profesioniști care au raportat niveluri ridicate de burnout includ avocați și medici universitari. Deci, ce este burnout-ul și cum este diferit de alte forme de stres profesional? Dacă o persoană experimentează o cădere, cum poate face față în acest moment și cum poate învăța să o depășească cu timpul?
Pentru această caracteristică s-a vorbit cu profesioniști care s-au aflat pe sine însuși, precum și cu antrenori de sănătate mentală și bunăstare cu experiență, pentru a afla ce este acest burnout și cum poate reprezenta el un pericol profesional.
Ce este burnout?
De ani buni, academicienii și profesioniștii din domeniul sănătății mintale lucrează deopotrivă pentru a crea o definiție a sa, bazată pe cele mai frecvente cauze și simptome. Pe scurt, burnout, este un sindrom cauzat de stresul cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes. Poate include sentimente de epuizare sau epuizare a energiei, distanță mentală crescută de la locul de muncă sau sentimente negative/cinice legate de locul de muncă – inclusiv credința redusă că persoana este capabilă să facă treaba și să producă rezultate bune.
Burnout-ul poate fi definit ca fiind pierderea de sens în munca cuiva, cuplat cu epuizare mentală, emoțională sau fizică, ca rezultat al stresului nerezolvat pe termen lung.
Cu toate acestea, burnout nu este pur și simplu stresul legat de muncă; o cantitate moderată de stres la locul de muncă poate avea chiar rezultate pozitive. Deci care este diferența?
Diferența dintre stres și burnout
Unele studii au arătat că stresul poate ajuta la stimularea motivației unei persoane, îmbunătățindu-și performanțele mentale pe termen scurt. Unele cantități de stres sunt bune pentru a ne împinge doar la nivelul de alertă optimă, performanță comportamentală și cognitivă. Nu este nimic pozitiv în privința burnout, diferența dintre el și stresul legat de muncă este punctul în care acesta devine o problemă serioasă de sănătate. Stresul este ceva prin care trecem cu toții și există diferite grade de stres. Cu toate acestea, studiile au arătat că un nivel ridicat de cortizol continuu – hormonul de stres primar – nu este benefic pentru bunăstarea noastră. Când stresul începe să se dezvolte într-o perioadă de timp și simțim simptome de anxietate sau stări de spirit scăzute, acest lucru poate duce la stres cronic și abilitățile noastre cognitive pot deveni afectate. Prin aceasta, vreau să spun că memoria noastră de lucru, abilitatea noastră de a gândi logic și de a efectua sarcini în mod eficient nu este la fel de ascuțită ca de obicei. Volumele mari de stres pe o perioadă lungă de timp pot duce la epuizare și, prin urmare, la burnout.
De ce are loc burnout-ul?
Să fii sub presiune constantă pentru a realiza o mulțime de task-uri (obiective), cu puține oportunități de a face pauze reale de la locul de muncă, poate adăuga mari greutăți la nivelurile de stres ale unei persoane. Acest lucru îi poate face să se simtă copleșiți și să aibă șanse mai mari de a ajunge la stadiul de burnout. Dar, în afară de un volum de muncă copleșitor, alți factori pot contribui, de asemenea, la nivelul de stres de tip burnout. Acești factori au inclus stresul financiar, precum și cazuri de intimidare la locul de muncă.
O epidemie tot mai mare de gândire bazată pe „ar trebui”
Multe aspecte ale societății moderne îi determină pe oameni să permită vieții lor de muncă să interfereze cu perioada în care ar trebui să se dedice petrecerii timpului liber și relațiilor personale.
Societatea modernă este condusă atât de mult de tehnologie, încât experimentăm o cultură permanentă, unde putem fi online, „contactabili” 24/7 – însă, pentru corpul uman și sistemul său senzorial, aceasta poate fi copleșitor în volume mari, avertizează specialiștii. În contextul afacerilor, în timp ce există mai multe beneficii de a fi mai conectat la nivel global ca niciodată, se observă personal o epidemie în creștere a gândirii bazate pe „ar trebui”. Pentru că putem lucra oricând, nu înseamnă că și trebuie. Cu toate acestea, modele de gândire nesănătoase, cum ar fi „ar trebui să lucrez mai mult”, „ar trebui să-mi verific e-mailurile”, „ar trebui să lucrez din nou, sunt prea multe de făcut” ne pot conduce să experimentăm niveluri ridicate de stres, copleșire și anxietate.
Cum afectează burnout-ul oamenii?
Burnout-ul poate afecta bunăstarea și calitatea vieții în diferite moduri. Acest lucru poate duce la o sănătate fizică și psihică precară, precum și la un sentiment de izolare. De asemenea, poate contribui la anhedonie, care este pierderea plăcerii în activitățile care erau cândva plăcute. Parametrii burn-out sunt în nevoie disperată de claritate și aceste noi standarde internaționale ar putea îmbunătăți considerabil diagnosticul și tratamentul. În prezent, nu există nici un mod elegant sau universal de a testa simptomele acestui fenomen. La scară globală, acest lucru face extrem de dificil pentru medici să recunoască sindromul, să nu mai vorbim de tratament, iar în unele profesii cauzează o epidemie. Și acestea sunt doar efectele fizice. Efectele psihologice ale burn-out includ doze precum insomnia, depresia, utilizarea medicamentelor psihotrope și antidepresive, spitalizarea pentru tulburările mintale și simptomele psihologice de sănătate.
Sfaturi despre coping și recuperare
Pentru a gestiona burnout-ul și pentru a-l depăși, primul pas este recunoașterea faptului că îl întâmpini. După cum au remarcat specialiștii, acest lucru poate fi foarte dificil – mai ales dacă fenomenul burnout te conduce să te izolezi din ce în ce mai mult de ceilalți. De asemenea, dacă și colegii se confruntă cu o cantitate mare de stres legat de muncă și nu reușesc să recunoască faptul că sunt apropiați de combustie, poate face lucrurile și mai dificile. Cu toate acestea, o modalitate de a ajunge la rădăcina problemei este de a împărtăși experiențele tale cu alții.
Ce se întâmplă după ce recunoști cu ce te confrunți? Unde te duci de acolo?
Specialiștii sfătuiesc să se rupă ciclul de izolare. Cere ajutor, nu trebuie să lupți singur împotriva burnout-ului. Locurile de muncă bune vor avea sprijin pentru cei în care membrii echipei au nevoie de ajutor, doar că nu se comunică întotdeauna bine sau suficient. Găsește pe cineva de încredere la locul de muncă și întrebă dacă există un sistem confidențial, program de asistență pentru angajați, asistență pentru sănătate în muncă, sau chiar și oportunități de lucru flexibile.
Dă-ți permisiunea să îți iei timp liber
Următorul pas în ruperea efectului burnout este să-ți faci mai mult timp pentru tine – cu intenție. „Luarea timpului liber și departe de muncă a ajutat! Orice activitate poate fi de ajutor, atât timp cât este ceva pe care îl poți folosi pentru a te relaxa și a te simți mai bine. „Nu există nicio dimensiune care să se potrivească tuturor atunci când vine vorba de îngrijirea bunăstării mentale și fizice”. Deci, pentru a începe, este esențial să-ți acorzi timp liber de la muncă și să-ți permiți reconstruirea (redobândirea) puterii interioare. Dacă îți imaginezi că ți-ai rupt piciorul, nu te-ai aștepta să mergi la fel de normal, fără să te odihnești și să te recuperezi”.
Nu doar o responsabilitate individuală
Deși toată lumea ar trebui să încerce să stabilească granițe sănătoase între viața personală și muncă, să învețe să spună „nu” atunci când volumul de muncă devine copleșitor și să ceară ajutor atunci când au nevoie, responsabilitatea prevenirii și depășirii fenomenului burnout nu se rezumă numai la individ.
Organizațiile trebuie să pună în aplicare sisteme care să încurajeze bunăstarea angajaților, astfel încât să poată rămâne sănătoși și productivi. La nivel organizațional, un sfat de bază este ca afacerea să accepte faptul că se produce burnout și că o cultură care favorizează bunăstarea și sănătatea mentală bună este un element indispensabil. Un element de bază este să realizeze evaluări periodice ale riscului de stres. Soluția (pentru combaterea burnout) este bazată pe organizațiile care implementează o strategie de bunăstare pentru a dezvolta o cultură sănătoasă psihic în locurile de muncă; o afacere fericită începe cu managerii și personalul lor. Cu toate acestea, și angajații pot adopta unele măsuri de prevenție, în special prin înlocuirea lui „trebuie” cu „poate”. De exemplu, dacă te gândești, „aș putea lucra mai mult”, în schimb, încearcă să-ți spui: „Am lucrat mult astăzi și merită o pauză. Voi păstra nivelul meu de energie pentru familia mea [și] prieteni și apoi, mâine, mă voi simți în maximul meu pentru muncă”.
