Totul despre diabetul insipid: ce este, care sunt simptomele si cum se diagnosticheaza

Setea intensă şi urinarea frecventă şi în cantitate reprezintă principalele simptome ale diabetului insipid. Deşi ca denumire se aseamănă şi au simptome asemănătoare, această afecţiune nu are nicio legătură cu diabetul zaharat. Astfel, cei care suferă de diabet insipid pot elimina, în numai 24 de ore, peste 3 litri de urină.

Hormonul care declanşează diabetul insipid se numeşte vasopresină sau ADH şi are rolul de a limita cantitatea de urină eliminată. Neuronii din hipotalamus sunt cei care produc acest hormon ce este depozitat la nivelul glandei hipofize. La nivelul rinichiului (locul unde acţionează), vasopresina produce absorbţia apei şi scade cantitatea de urină.

Care sunt principalele tipuri de diabet insipid

Diabetul insipid se caracterizează în patru mari categorii: diabet insipid central (DIC), diabet insipid nefrogen (DIN), diabet insipid dipsogen (DID) şi diabet insipid gestaţional.

Primul tip de diabet insipid poate fi transmis genetic, idiopatic sau poate fi dobândit în urma unor intervenţii chirurgicale pe creier, traumatisme craniene, tumori la nivelul craniului, meningite, boli imflamatorii cu sarcoidoză sau tot felul de anevrisme cerebrale. DIC reprezintă o problemă la nivelul hipotalamusului sau glandei hipofize.

Diabetul insipid nefrogen apare atunci când vasopresina este produsă şi eliminată în cantitate optimă din creier, însă la nivelul rinichiului există anumite anomalii. Această formă poate fi transmisă genetic sau poate fi provocată de o boală polichistică primară, litiază renală sau alte afecţiuni de acest gen.

Diabetul insipid dipsogen afectează mecanismul setei. Aceasta este declanşată de creşterea concentraţiei sângelui, dar în cazul DID-ului apare o sete exagerată ce nu este corelată cu necesităţile organismului

Diabetul insipid gestational apare în timpul sarcinii. Cauza principala este reprezentată de distrugerea vasopresinei de către placenta.

Diagnostic si tratament

In principal, diabetul insipid se diagnosticheaza cu ajutorul analizelor de sange si de urina. Astfel, se vor masura concentratia de calciu, potasiu, urea, creatinine, osmolalitatea plasmei, osmolalitatea urinei si glicemia. In functie de tipul de diabet insipid descoperit se va recomanda si tratamentul.

De asemenea, pentru un diagnostic exact se va face si testul setei. In seara dinainte de test, pacientul poate bea cate lichide doreste. In dimineata testului la ora 8 a.m. pacientul va fi cantarit si se va recolta o proba de sange si o proba de urina pentru a masura osmolaritatea sangelui si urinei. Dupa aceea pacientul nu mai are voie sa consume niciun fel de lichid. La intervale de 2 ore pacientul va fi cantarit, se va masura volumul de urina excretat in cele 2 ore si se va masura concentratia sangelui si a urinei.

Testul dureaza de obicei 8 ore, dar poate fi oprit daca setea este intolerabila sau daca pacientul pierde peste 5% din greutatea corporala. Tratamentul diabetului insipid depinde de tipul si de gravitatea lui.